Cum a fost la Salonul Auto București 2021

Pe scurt: cam trist.
Saloul auto București 2021 a fost destul de slab. Cred ca putem deja sa identificăm o tendința, adică astfel de evenimente sunt din ce în ce mai neimportante. Marketing online, bla, bla… asta e motivul. Mai mult decat atat, e mai simplu sa „alegi” câțiva ”jurnaliști” sa scrie ce vrei tu, decât sa iei contact cu realitatea din teren (sa ne zică specialiștii în marketing de la Dacia dacă e așa sau nu).

Scurte idei (fără poze, ciudat nu?)
Dacia lipsește din nou, așa cum ne-a obișnuit. Asta nu e un trend, e un orgoliu ceva la mijloc. Cum altfel sa interpretam asta dacă știm ca Dacia merge cu interes la saloane auto internaționale, dar nu merge la cel din România? Și nu cred ca nu le pasa de piața din România, teste si campanii vedem periodic din partea lor. Sa ne înțelegem: îmi plac mașinile Dacia, urasc modul lor de a interacționa cu clienții.
– Cea mai mare coada la urcarea intr-o mașină de la SAB 2021? La Tesla, mai exact Tesla Model 3. Ar fi putut fi coada mai mare la Tesla Model Y, care era acolo, doar ca era încuiată.
– Opel a avut un stand destul de mare. Am remarcat ca pe modelul expus, Opel Insignia, era lipita o hârtie și scris mare pe ea:”livrare imediata”. E clar, intr-o piața cu probleme tot mai mari la disponibilitate, Insignia e disponibilă, adică nu prea se vinde. Oare care sa fie motivul?
Mazda avea ceva modele expuse, vreo 4-5. Lipsea cel mai important model al lor, cel mai în voga: Mazda CX-5. Am trecut pe acolo, am văzut ca nu e, am plecat mai departe. Cum or fi gândit ei strategia pentru acest salon auto?
Kia, stand mare, frumos. Mi-a luat ceva timp să-mi dau seama ce brand auto e acolo, inițial am crezut ca e ceva chinezesc, apoi am aflat ca Kia s-a rebranduit. Oribila noua lor identitate (logo).
– Am revazut, intr-o stare aproape perfecta, un Oltcit. M-a cuprins o nostalgie pe moment, Oltcit e prima mea mașină. Îmi aduc aminte cum, atunci când am cumpărat-o, toți îmi spuneau sa am grija ca sunt sensibile la foc și nu le poți stinge. Am ras atunci, pe moment. Mai târziu, am renunțat la ea, după ce mi-a luat foc și n-am reușit s-o sting.
– Imi plac mașinile Toyota, am avut un Avensis, mașini bune. Îmi place în continuare Toyota, tradiția lor pentru fiabilitate, seriozitate. M-am urcat intr-un Camry, primul lucru care mi-a sărit în fata: ecranul central hidos cu margini ca la tabletele din anii 2007-2010. N-o sa înțeleg niciodată: ce dracu au în cap designerii de la Toyota în anul 2021? Spre deosebire de ei, mă uitam la Tesla Model 3 ce stilizata e tableta aia a lor. Ce diferența! Ca sa nu mai vorbim de utilitate și cum se mișcă, aici n-aș fi avut pretenții așa de mari. Cum dracu trec astfel de produse prin aprobări pe lanțul de proiectare și intra în producție? Adică, înțeleg, nu ești vizionar, nu te duce capul. Dar ce te oprește sa te uiți la alții sa vezi care e trendul și ce vor clienții? Nu e ca și cum un display frumos ar fi destabilizat costurile de producție și strategia de preț-vanzari a modelului. Atât s-a putut! 🙁 Păcat de un brand cu asemenea istoric. Nu e de mirare ca Tesla a devenit așa repede cea mai valoroasa companie auto din lume. E mai simplu când pornești de la zero și urmezi niște idei de baza simple, adaptate timpurilor. Invers, e complicat când gândești o strategie pe termen lung cu îmbunătățiri incrementale, strategie sugrumata de birocrație, lipsa de viziune (sau oameni cu viziune). Sau poate ca strategia asta a fost asumată, dar n-a fost luată în calcul apariția unui brand ca Tesla, care a dat peste cap tot cea ce știam pana la acel moment despre mașini.
– Unul din standurile cele mai utile mi s-a părut al celor de la Shell – cafea gratis 🙂
– Multe standuri cu scule auto. Vreo 2-3 standuri cu aditivi auto pentru motor. Și încă 2-3 standuri cu ulei pentru motor. Mă uitam pe acolo și dincolo de ele vedeam standuri cu mașini electrice unde mesajul era: mai putine piese în mișcare, mai putine probleme, mai putine reparații. Altfel, oamenii, foarte entuziaști în legătură cu viitorul lor.
– Multe afaceri la cheie cu spălătorii self service. Foarte multe raportat la suprafață totala a târgului. Cine a prins trendul mai devreme a avut serios de câștigat, mă uitam prin oraș ca mai mereu sunt ocupate aceste spălătorii. Pe termen lung nu văd totuși cât de avantajos va rămâne, e de așteptat sa crească exponențial numărul lor. Am întrebat de curiozitate cam care sunt prețurile pentru un astfel de business. În medie, te costa cam 9.000-10.000 euro o pista, la care se adaugă costul tonomatului de fise (care începe de pe la 4000 euro în funcție de ce modalități de plata accepta). Ca sa ai o spălătorie decenta cu măcar 3 piste, ajungi pe la minim 40.000 euro cu amenajarea locului, presupunând ca ai deja terenul. Am făcut un calcul: 3 piste, cazul ideal, ocupate câte 8 ore pe zi (2 mașini pe ora pe fiecare pista). 2 euro cost pe fiecare mașină, aproximativ 95 euro venit total pe zi. Scazi cheltuielile cu utilitățile și întreținerea, sa zicem ca rămân 50 euro pe zi. Recuperezi investiția cel mai devreme în 3 ani. Asta în condiții ideale. Dar, cum e de așteptat sa crească numărul, mai realist e să-ți propui sa recuperezi investiția în 5-6 ani. Cred ca e cam mult.
– Se simte efervescenta pe subiectul: mașini electrice. Majoritatea producatorilor au venit cu ceva pe zona asta. Apoi, destul de multe standuri cu stații de încărcare electrică. Stau la bloc, nu sunt în targhet pentru o mașină electrică. Am întrebat totuși la un stand dacă exista un plan, o soluție, fie ea și pe termen lung, pentru cei care stau la bloc. Răspunsul a fost: NU!
– Japonezii au adaptat cel mai bine gama de mașini prezente la târg, la nevoile clienților romani. Majoritatea, modele hybrid. Logica ne spune ca n-au greșit deloc.
– într-un trafic din ce în ce mai dominat de doamne și domnișoare, estimez ca o creștere a vânzărilor va avea brandul Citroën. Mașinile astea au ceva ce le atrage pe „ele”, mai ales ca trendul este sa te diferențiezi cât mai mult în zilelele astea, iar Citroën e din ce în ce mai diferit și futurist din punct de vedere vizual. Rămâne de văzut dacă vor reuși sa repare și imaginea de brand nefiabil cu care vin din urma. Pe confort am auzit ca sunt foarte buni.

M-a costat 40 lei intrarea la SAB. 15 lei parcarea. Un cost decent, dar așteptările erau mai mari. În primul rând din partea expozanților. N-am înțeles o faza la ieșire: afara era un stand cu niște băieți care cică reconditionau cardane. Nimic important și special la ei, doar ca aveau băieții niște boxe pe care le chinuiau la maximum. În felul asta am reușit sa plec cu un gust amar din zona: o firma autohtona, cu principii de funcționare pe baza de cocalareala, așa cum mai vedem doar pe la noi pe la mare și nu numai, pe orinde sunt adunări-targuri, unde, dacă nu ar fi putina bubuiala, nu se simt meltenii bine. Dezgustător. Nu mi-aș lasa cardanul pe mana lor niciodată!

Salonul Auto București 2021 – păreri

Lasă un comentariu